Creatorii jocului Monopoly au lansat în urmă cu o lună o competiţie pentru selectarea celor 20 de oraşe care vor apărea în noua versiune a jocului, în cursă înscriindu-se 68 de oraşe din întreaga lume. Producătorii jocului, firma Parker Brothers, au sperat să atragă atenţia publicului prin lansarea acestei competiţii chiar în Times Square din New York, mai ales că noua versiune va fi similară în toate ţările lumii.
Bineînţeles că previziunile iniţiale privind oraşele cu cele mai mari şanse să ajungă pe noua tablă a jocului Monopoly se îndreptau către Paris, Londra şi New York. De unde să ştie organizatorii că îndemnul primarilor oraşelor înscrise în cursă către locuitorii urbelor păstorite să voteze pentru a arunca localităţile lor pe tabla jocului Monopoly urma să producă răsturnări de situaţie... Nu, nu vă gândiţi la Bucureşti, că primarului nostru nu-i stă gândul la astfel de jocuri şi, oricum era ocupat cu alte afaceri.
 Cert este că atunci când mai erau cinci zile până la închiderea votului Istanbulul şi Montrealul se instalaseră pe primele poziţii, cu procente de peste 4% din totalul voturilor. Le urmau Cape Town, Riga şi Ierusalim, şi abia apoi mai titratele Paris, Londra, New York, Sydney, Roma, ori Hong Kong. Deh, de-ale votului popular... Cum să pui Istanbulul pe primul loc, ar zice primul gospodar al urbei noastre. Uitând că pe lângă zestrea arhitectonică „naturală”, cu monumente ce străbat secolele, pe lângă Marele Bazar care menţine vie tradiţia manufacturieră şi comercială a Orientului, oraşul este unul modern, cu porturi, poduri, autostrăzi, un sistem eficient de canalizare, de drumuri şi de transport urban, hoteluri de toate categoriile, iar primarul care le gestionează reuşeşte să îmbunătăţească continuu viaţa locuitorilor uneia dintre cele mai mari aglomerări urbane din lume, dar şi sejurul MILIOANELOR de turişti primiţi anual.
Să-i lăsăm pe ei cu minaretele lor şi să revenim la ţepele noastre. Cum pe lista oraşelor se afla şi Capitala României, este adevărat pe utima poziţie – 68, iar Bucureştiul putea fi votat zilnic la www.monopolyworldvote.com , m-am apucat vârtos de lucru. Am trecut pe la toate calculatoarele din firmă, am folosit mai multe adrese de e-mail şi am început să votez zilnic oraşul meu! După mai bine de două săptămâni, când am constatat că Istanbulul se cocoţase în vârful topului, am constatat că eu şi probabil alte câteva zeci de nebuni am reuşit să urcăm Bucureştiul pe locul 66, întrecând doar Sofia şi Bratislava, dar menţinându-l la doar 0,4% din voturi! Nici măcar mai vechea confuzie Budapesta-Bucureşti nu ne-a oferit un avânt.
Atunci mi-a venit şi mintea la cap. Cum putusem eu să mă gândesc la Bucureşti între primele 20 de oraşe ale lumii? Ce să caute el acolo, când stă ascuns şi prăfuit în colţul ăsta de Europă. Cine să-l urce în clasament când de 18 ani toţi primarii lui generali s-au străduit să se urce pe ei în vârful topurilor, măcar naţionale.
{i, de fapt, Bucureştiul nostru chiar este un Monopoly City, iar diverşi jucători tot îşi mută jetoane între ei, transferă bani şi proprietăţi, cartiere întregi chiar, mai dau cu zarul, mai trag o carte... iar luzer (din englezescul loser, fără legătură cu românescul lozar)... Luzeri suntem doar noi, bucureştenii!
|
